fantasiahirvi

Mi s-a cam luat. M-am jucat destul. O gramada de nopti nedormite, de bani cheltuiti . Iluzii nu. Nu mi-am facut. Nu am avut ce pierde din punctul asta de vedere. SL -ul asta ramane totusi un joc. O jucarie interesanta dar, la fel ca orice jucarie, la un moment dat te obisnuiesti cu ea si nu mai are acelasi farmec ca la inceput. In curand o sa se invecheasca intr-atat incat o sa o arunc la gunoi sau o sa ramana prafuita undeva intr-un colt de etajera precum papusa barbie de care nu m-am mai atins nici macar sa o sterg de praf dar pe care nu ma indur, inca, sa o arunc.

 

Clubul meu e mai mic, am renuntat la ideea de a face ceva semnificativ cu el. Am renuntat si la ideea de a sta de vorba la nesfarsit cu tot felul de neintelesi doar pentru a-i tine cat mai mult acolo si a face astfel trafic cu ei…

 

Inca mai ma intalnesc cu unii prieteni.. Discutii prostesti.. Vai, fata, ce toale haioase ti-ai luat (pentru papitzoiul asta al tau). Mai vine cate un destept si imi face capul mare ca nu stiu eu ce e important pe lume.. m-ar tine de vorba cate 5 ore numai sa se auda vorbind…Crede ca se indragosteste de mine.. Eu ii zic ca e tampit da el tot insista… Uneori cred ca chiar e..

 

Ultima oara a incercat unu sa ma convinga sa mi-a trag cu el.. e amuzant cat se pot chinui unii incercand sa te convinga ca sexul pe bani e degradant si ca mult mai bine ar fi sa ti-o tragi cu el moca… Si macar daca ti-ai pune-o de-adevaratelea cu el, da nu e vorba decat de doua desene animate care batzaie din fund unu peste altu in timp ce respectivul, probabil, se masturbeaza in fata calculatorului…

 

Una peste alta, incep sa ma intreb ce caut eu pe aici, adica pe acolo, si pana m-oi dumiri imi restrang activitatea la cateva ore de conversatie pe zi, incercand sa descoper persoane interesante, cum ar fi un tataie de 72  de ani care se plimba si el pe acolo -  despre care eu citisem cu ceva vreme in urma intr-un ziar, nu mai stiu care, gandul sau adevarul parca…

 

 In fine, ma gandesc daca nu cumva as putea strange cateva dintre discutiile purtate pe acolo, unele mai tampite de cat altele.. nu stiu inca daca mi-ar trebui acordul personajelor pentru a le face publice… ma gandesc ca unii sunt chiar amuzanti.. altii chiar idioti, dar una peste alta, cum se zice, nimeni nu e complet inutil pe lumea asta, cel putin poate fi dat exemplu negativ celorlalti….

Am stat o vreme in second life … O vreme destul de indelungata. Acum mi-e greu sa imi dau seama daca aia a fost a doua mea viata sau poate chiar prima. Sau a treia…
Cati dintre noi avem doar o viata? Visati? Sunt visele voastre, macar? Dar viata pe care o traiti ? E a voastra? Nu a vrut mama sa va faceti doctori ? Sau profesori ? Nu visati acum sa fiti altceva? Milionari … Sau doar simpli pescarusi….

Sau albatorsi? Sau curtezane? Sau kolonei?…

 

 

Gabriela comenteaza.
Si daca mi-am pus poza, ce?.. Si daca stie lumea cine vorbeste?… Despre cine vorbeste?…

Eu nu ma feresc de voi! Voi de ce va feriti de voi?

Daca ati sti voi de ce nu am mai aparut pe aici…

Mi-am facut de cap in second life …

Nici eu nu v-am lipsit voua. Asta-i bine!

Nu mi-a fost dor de voi. Am stat si m-am gandit toata saptamana. Ce-mi lipseste, aici, la munte ? Nu mi-am dat seama exact. Cred ca zgomotul. Era prea multa liniste…

 

Sunt rea?

Am plecat de-acasa. Toata saptamana viitoare sunt la Paraul Rece. N-am mai fost pe acolo de cand eram mica. Prin urmare, nu stiu daca, intre timp, a ajuns internetul si pe acolo. Asa ca, va las pe voi… Sa-mi udati florile, sa stergeti praful pe ici pe colo… Sa postati comentarii, ca sa stiu cine m-a cautat.